bugete realiste și presă independentă
Cam asta e ceea ce ne dorim de la Moș Crăciun anul acesta. Și nu, chiar nu credem că cerem prea mult, zău așa!
Salutare,
Încep prin a vă spune și vouă că bugetul de stat pentru anul 2024 a fost adoptat de către Parlamentul României miercuri, 20 decembrie. Au fost câteva zile intense pentru parlamentarii noștri care, ca o mică paranteză, au reflectat comportamentul cetățenilor de pe Threads într-un mod impecabil. Au fost derapaje grave, atacuri la persoană, acte de violență, jigniri și mult scandal. Cred că toată lumea se întreabă de la ce s-au luat și, fie că ne place sau nu, bugetul de stat rămâne mărul discordiei al săptămânii.
Proiectul bugetului de stat pentru 2024 are probleme grave de credibilitate, accentuate de publicarea întârziată și proiecții nerealiste. Din analiza publicată de Elena și Diana, colegele experte în limba bugeteză, reiese că Guvernul a supraestimat veniturile, în special din fondurile UE, și a subestimat cheltuielile, ceea ce poate duce la un deficit bugetar semnificativ. Există discrepanțe între proiecții și cifre reale, dar și niște promisiuni nerespectate în special în sectoare cheie ca sănătatea și educația.
Până la urmă, capacitatea de colectare și o estimare necorespunzătoare a veniturilor pe 2023 au dus la așa numita „gaură bugetară” (despre care poți citi mai multe chiar aici). Din păcate, nu pare că în 2024 veniturile sunt estimate cu mai multă grijă. Guvernul României nu a reușit să își îndeplinească angajamentele asumate chiar prin propriul buget, așa că sumele pe care chiar am reușit să le colectăm la bugetul de stat în 2023 sunt mult sub așteptări.
Cu speranța că măcar banii UE ne-ar putea salva, mergem înainte. Însă, în ceea ce privește PNRR și fondurile europene „clasice”, este greu de crezut că, având în vedere întârzierile de până acum, vom reuși să recuperăm acest decalaj.
Când vine vorba despre educație, chiar dacă tot auzim că acest buget este mai mare față de anii anteriori, alocarea de 3,4% din PIB și 8,78% din cheltuielile bugetului general consolidat este sub țintele stabilite de chiar Parlamentul României. Știm că abia acum câteva luni, în mai 2023, Parlamentul a votat ca ținta de 6% din PIB pentru educație (care nu a fost niciodată respectată) să fie înlocuită cu o țintă de alocare bugetară de 15% din cheltuielile bugetului general consolidat. Iar promisiunile făcute la începutul verii devin, astfel, speranța deșarte și vorbe aruncate în vânt.
De unde știu eu despre toate acestea? Ei bine, săptămâna trecută, Elena și Diana au publicat pentru Funky Citizens o analiză amplă asupra proiectului bugetului de stat pe 2024. Din toate datele analizate, reiese că optimismul are propria sa linie bugetară în România. Îi spunem optimism pentru că aplică aceeași rețetă „de succes” precum proiectul bugetului de stat al anului 2023: supraestimăm veniturile și subestimăm cheltuielile. Și ne așteptăm să nu avem o gaură bugetară, desigur. Adăugăm la această situație și faptul că Guvernul estimează un deficit bugetar de 5% pentru anul 2024, ceea ce subliniază și mai mult dificultățile financiare anticipate.
Îmi doresc să mut discuția de la bugete spre un subiect care ne doare și despre care este musai să scriu: independența presei. Avem două aspecte, finanțarea publică și independența presei, care se intersectează în peisajul democratic al țării, subliniind, practic, necesitatea unei monitorizări atente a proceselor care pot afecta transparența, responsabilitatea și respectul față de valorile fundamentale ale societății.
Chiar cred că redacția Libertatea a manifestat, sub actuala conducere, devotament față de principiile jurnalismului, plasând interesul public în fruntea priorităților. Jurnaliștii Libertatea, printre care se numără Cătălin Tolontan, Iulia Roșu și Camelia Stan, au adus în atenția publică subiecte de importanță pentru cetățeni, tratându-le cu seriozitate, imparțialitate și respect față de integritatea jurnalistică.
Cu toate acestea, pentru grupul Ringier, dedicarea față de jurnalismul în beneficiul cetățenilor nu a fost suficientă. Ringier a decis să îi înlăture de la conducerea echipei editoriale a Libertatea și să reducă numărul personalului redacției, acțiune luată în urma refuzului acestora de a ceda sub presiunea privind implicarea trustului în procesele editoriale. Este important de menționat că pentru grupul Ringier, aceste măsuri au început odată cu tentativele de imixtiune editorială la Gazeta Sporturilor în favoarea industriei de pariuri. Este esențial ca o democrație sănătoasă să beneficieze de o presă independentă, cu o agendă orientată către informarea corectă și imparțială a cetățenilor.
Funky Citizens condamnă cu fermitate acțiunile grupului Ringier și privește cu îngrijorare cum independența editorială a uneia dintre cele mai citite publicații din România este amenințată. Împreună cu alte aproape 80 de organizații, ne exprimăm solidaritatea față de echipa Libertatea și îi asigurăm că suntem alături de ei în orice acțiuni vor decide să întreprindă pentru a păstra, în continuare, jurnalismul independent.
Un mic moment publicitar pentru cel mai nou proiect Funky Citizens.
Credem într-o lume digitală safe în care fiecare poate naviga fără constanta frică de a fi o victimă a dezinformării. Informația circulă repede online și a devenit din ce în ce mai greu să ținem pasul și să reperăm dezinformarea înainte să ajungă la comunități mari. Obiectivul nostru nu este să curățăm media de dezinformare, ci să amplificăm gândirea critică și reziliența cetățenilor care intră în contact cu ea. Așadar, vă așteptăm pe Instagram pe pagina disinfyi, hub-ul Funky Citizens pentru combaterea dezinformării.
chiar înainte de Crăciun
Nu îmi doresc să fur prea mult timp astăzi de la voi pentru că știu cât stres poate să aducă o sărbătoare în viața unui om. Sigur, poate fi vorba și despre bucurie, lumină și căldură sufletească, dar până în acel moment, lucrurile pot să fie îmbibate într-un haos specific. Am vrut să aflu de la colegii mei ce ar pune sub bradul democrației românești dacă ar putea să îi facă un cadou anul acesta, iar răspunsurile lor le puteți citi în următoarea secțiune a niuzletărului:
Johnny: „Democrației românești i-aș face cadou niște ședințe de mindfulness pentru a-și aminti de ce există”
Oana: „Dacă aș putea să-i fac un cadou de Crăciun democrației românești i-aș oferi politicieni onești cu coloană vertebrală, mai multă incluziune și solidaritate.”
Diana: „Decizii mai transparente, politici publice care să vină pe baza unui research serios și absorbția banilor deja disponibili pentru investiții.”
Ana D.: „Mai mult dialog și dezbatere pe bune, cu argumente și înțelegere, nu ceartă și agresivitate și mi-aș dori să ne ascultăm cu mai mult interes și mai multă empatie.”
Așadar, tu dacă ai putea să-i faci un cadou de Crăciun democrației românești, ce i-ai oferi? Lasă-mi un răspuns în comentarii până săptămâna viitoare când voi reveni cu o nouă ediție de niuzletăr direct în inbox-urile voastre. Mulțumesc că m-ai citit și astăzi. Îți doresc sărbători fericite! ❄️