cronologia dezastrului de la Crevedia
Într-o încercare de a îmi explica mie cum e posibil să se întâmple așa o tragedie, dar și din dorința de a oferi mai departe claritate, astăzi voi scrie despre dezastrul de la Crevedia.
România este zguduită de o nouă tragedie, una care răscolește adânc în mentalul colectiv și în fața căreia mulți dintre noi se simt neputincioși. Mi-ar fi plăcut ca această scrisoare să fie despre orice altceva, dar e de datoria noastră să punem cap la cap informațiile și să vedem cum operăm puși, din nou, într-un context în care durerea, șocul și angoasa predomină. Oricum ar fi, informația încă înseamnă putere, așadar ignorarea neregulilor ne transformă în martori tăcuți și pasivi.
Voi fi cât se poate de concis și voi încerca să acopăr întreaga cronologie a evenimentelor, voi preciza întotdeauna sursa și o voi verifica din alte trei. Dacă am omis un detaliu important sau dacă ceva din ce am scris aici se dovedește a fi eronat, te rog scrie-mi la serban@funky.ong. Adaug completările ulterioare chiar aici, în comentarii.
26 august
Libertatea publică în 27 august date anterioare exploziilor, extrase din cronologia procurorilor și, pe care, le voi reda în forma originală. Sâmbătă, 26 august, în clădirea din curtea stației GPL care funcționa ilegal se aflau patru angajați ai societății, toți de origine nepaleză. Ei erau angajați ai firmei, dar figurau scriptic ca angajați la alte puncte de lucru decât cel în care se aflau. În jurul orei 8:30, un angajat al societății care se ocupă în general de administrarea spațiului respectiv se prezintă la punctul de lucru din Crevedia unde găsește parcate două cisterne goale, fără cap de livrare.
Ulterior, în intervalul 12:00-14.00, au sosit din cursa de livrare alte 2 autocisterne care au fost parcate pe marginea șoselei în diferite poziții din apropiere.
În jurul orei 18:00, apare a treia autocisternă încărcată cu gaz care a fost parcată în curte, lângă cele două cisterne goale deja existente acolo. Șoferul i-a explicat angajatului că avea o problemă la mașină, justificând faptul că avea o roată blocată, motiv pentru care a vrut să transfere gazul din acea cisternă într-una din cisternele goale aflate în incinta stației GPL. A cerut să discute cu șoferul respectivei cisterne care se afla în clădirea de birouri. Cei doi șoferi se întâlnesc, ambii angajați ai societății, și inițiază transferul de gaz dintr-o cisternă în cealaltă, montând în acest scop un furtun de livrare.
Procurorul general Alex Florența declară: „În condiții care nu sunt pe deplin elucidate pentru că cercetarea la fața locului nu este pe deplin finalizată, sub cisterna în care era încărcat gazul a apărut o sursă de foc”.
18:50: O explozie a avut loc la stația GPL din Crevedia (județul Dâmbovița), de pe DN1A, la 30 de km de București.
În stare de șoc, cu hainele arse și cu răni pe aproape tot corpul, primele victime, șapte la număr, căutau cu disperare ajutor. Medicii au scos tărgile și au început să le ofere ajutorul, dar unii răniți nu erau cetățeni români, așa că le era imposibil să comunice cu medicii. Incendiul care a urmat s-a răspândit și la casele din jur. A fost momentul când oamenii au început să fie evacuați din locuințe.
Potrivit MAI, prima explozie a provocat 8 victime, dintre care o persoană a murit de infarct, fără să aibă arsuri, iar șapte persoane cu arsuri au fost transportate la spitalul de urgență București și Spitalul Bagdasar Arseni (sursă HotNews).
Din cauza numărului mare de victime, este activat planul roșu de intervenție. Elicopterul SMURD este trimis și el la fața locului, iar oamenii sunt evacuați din locuințe pe o rază de 300 de metri. Populația este alertată să stea departe de locul deflagrației prin mesaje RO-ALERT. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, ajunge la Crevedia.
21:00: O a doua explozie are loc la stația GPL din Crevedia. Zeci de pompieri, medici, jurnaliști și operatori de imagini au fost izbiți de suflul puternic al deflagrației. Videoclipul filmat de echipa EuroNews România surprinde acest moment, dar și panica și groaza celor din prima linie.
A doua explozie a dus la rănirea a 50 de oameni, dintre care 3 transportate la UPU Târgoviște și 47 la unități sanitare din municipiul București, cu arsuri și traumatisme. Dintre acestea, 43 de persoane sunt cadre MAI: 39 pompieri, 2 polițiști și 2 jandarmi (sursă HotNews)
Raed Arafat, șeful DSU, face primele declarații și anunță riscul unei a treia explozii: „După a doua explozie, avem în jur de 26 de pompieri răniți, dintre care unul grav. Restul, în acest moment, sunt cu arsuri în diferite zone ale corpului, dar care nu au necesitat intubații sau îngrijiri critice. Zona este încă periculoasă și, din această cauză, a fost evacuată populația la distanță”
21:30: O jumătate de oră mai târziu, în zonă, a avut loc o nouă explozie.
La Spitalul Floreasca, este activat planul alb de intervenție: medicii sunt chemați de acasă să îngrijească răniții. La MAI, se anunță crearea unei celule de criză la care participă premierul, șeful poliției, ministrul de interne și șeful DSU. De aici, Marcel Ciolacu, premierul României, ajunge la Spitalul Floreasca, unde face declarații.
Marcel Ciolacu anunță că România a activat Mecanismul European de Protecție Civilă pentru transferul victimelor în spitalele occidentale care s-au oferit să le primească. Belgia, Italia, Norvegia, Germania și Bulgaria au fost primele care s-au oferit să-i ajute pe pompierii români aflați în stare gravă. Spre deosebire de incendiul de la Colectiv, de data aceasta autoritățile au declarat încă de la început că vor cere sprijin statelor UE.
Marcel Ciolacu mai adaugă și că „cine se va face vinovat va suporta rigorile legii, indiferent despre cine vorbim în acest moment”.
În jurul orei 1:30, incendiul este localizat, ca să fie ulterior stins în jurul orei 3:30.
27 august
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, declară la Digi24, că firma care administra stația GPL funcționa ilegal. Mai multe centre de donare de sânge din țară sunt deschise pentru victimele exploziilor. Trei persoane sunt în stare gravă la Spitalul Floreasca și nu pot fi transferate la spitale din străinătate.
ISU Dâmbovița amendează cu 40.000 de lei firma care distribuia GPL la Crevedia. Digi24 arată că un raport al Inspectoratului pentru Situații de Urgență întocmit în 2020 semnalează neregulile constatate la firma din Crevedia la controlul care a avut loc în acel an. Pompierii au constatat că firma folosea pompe neomologate și nu era respectată distanța legală față de case și liniile de electricitate. Situațiile, se arată în document, au fost semnalate către șapte instituții.
În jurul orei 12:30, o a doua persoană a decedat din cauza arsurilor, la Spitalul Floreasca. Gradul de arsuri ajunsese la 95% din suprafața corpului.
În jurul orei 17:00, premierul Marcel Ciolacu ajunge la Crevedia unde oferă și declarații presei: „Președintele Consiliului Județean Dâmbovița va face ședință mâine, de îndată, cu toate măsurile care trebuie luate, astfel încât toate persoanele afectate să primească ajutor, urmând ca după evaluări și noi să luăm măsurile din fondul de rezervă al prim-ministrului. Deja am făcut această promisiune”.
„Începând de mâine, în toată țara, toate stațiile de carburanți de GPL-uri vor intra într-un sistem de control. Mai mult, unde se vor găsi elemente și încălcări care ar duce la pierderi de vieți omenești sau de a pune în pericol oamenii, se vor închide activitățile pe loc”, a mai declarat Marcel Ciolacu. Declarația sa integrală poate fi urmărită chiar aici:
Ion Doldurea, edilul orașului Caracal, a renunțat la pozițiile pe care le deținea în cadrul PSD și la statutul de membru al partidului. Fiul lui Doldurea, Ionuț, este în prezent managerul companiei care operează stația GPL din Crevedia. Declarațiile făcute de primar au stârnit indignare, întrucât acesta a afirmat că suferința pompierilor implicați în explozia de la Crevedia este o problemă ce ține de ei. Și-a cerut scuze ulterior.
Marcel Ciolacu a manifestat un puternic dezacord față de implicarea familiei primarului în scandalul tragic de la Crevedia, conform surselor citate, iar decizia edilului din Caracal de a se autosuspenda din funcție nu a fost luată voluntar, ci a fost impusă. În ciuda acestor evenimente, Ion Doldurea își va menține poziția de primar, chiar dacă își pierde toate atribuțiile în cadrul PSD.
Parchetul Militar București s-a autosesizat în acest caz. Este al doilea dosar penal, deschis ca urmare a unei sesizări din oficiu. Patriarhia Română anunţă că se solidarizează cu victimele tragediei de la Crevedia, si va acorda un sprijin financiar de 3.000 lei fiecărei familii cu victime ale acestui accident. Ministerul Muncii va propune acordarea unor ajutoare de urgenţă pentru familiile victimelor şi pentru cei afectaţi.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului transmite că fosta stație GPL nu ar mai fi trebuit să funcționeze din data de 14.10.2020, după ce titularul a notificat Agenția de Protecție a Mediului din județ cu privire la încetarea activității în punctul de lucru din Crevedia.
Ieri a murit un al treilea om în urma exploziei de la Crevedia. Bărbat, 63 de ani, civil.
primarul din Crevedia
Primarul din Crevedia ar trebui să joace un rol important în gestionarea acestei tragedii, dar, în schimb, situația în care se află devine din ce în ce mai complicată. Până marți, 29 august, primarul a evitat să vorbească cu presa. El a avut scurte intervenții telefonice sâmbătă seară, la TV, apoi nu a mai răspuns, spunându-le jurnaliștilor că nu mai vrea să facă declarații „ca să nu inducă panica în populație”.
În videoclipul de mai sus, puteți urmări primele declarații ale primarului Florin Petre. Este halucinant tot ceea ce declară, este pasiv agresiv și nu știe foarte multe lucruri. Susține în mod repetat că el nu a știut nimic, că nu era treaba lui să verifice și că nici nu l-a sesizat vreun localnic, iar atunci când se aduce în discuție condamnarea pe care o are în 2016, se enervează și pleacă.
Ulterior, pe seară, Florin Petre, primarul Crevedia, a revenit cu un comunicat de presă în variantă video pe care vă rog să îl urmăriți dând click chiar aici. Citește de pe un prompter, se încurcă și se uită în orice altă direcție, doar în cameră nu. Pune declarațiile de mai devreme pe baza emoțiilor puternice care îl încearcă și pe presiunea jurnaliștilor. Găsesc foarte iresponsabil să spună că nu știa de activitatea acestei firme într-un sat de 6.000 de locuitori.
victor ponta
Fostul premier, Victor Ponta, declară la RomâniaTV că „spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Pacienții în stare rea sunt lăsați în România, să moară aici. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român, acesta este interesul lor”. Într-un fact-check realizat de Europa Liberă, se demonstrează punctual de ce această afirmație este falsă. Vă încurajez să îl citiți chiar aici deoarece este documentat minuțios.
Fostul premier al României a făcut o paralelă dintre explozia de sâmbătă seară din Dâmbovița și tragedia de la Colectiv care a avut loc în octombrie 2015 și a subliniat că nu își explică de ce în opt ani de zile nu a fost mărit numărul de paturi pentru arși în spitalele din țară și în continuare, când au loc astfel de evenimente, victimele sunt transportate în străinătate.
Guvernul a reacționat la acest mesaj și afirmă că declaraţia lui Ponta reprezintă o opinie personală, care nu are legătură cu activitatea guvernului. În plus, Executivul precizează că „Ponta nu are nicio putere de decizie la nivelul guvernului”. Precizarea vine în contextul în care Victor Ponta a fost numit consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu.
în loc de concluzie
E tare complicat. Nu îmi dau seama exact dacă problema e legată de corupție, de corupție morală, de ineficiența unui aparat administrativ care pare să se încurce în propriile hârtii și care nu reușește să fie și organ de control. Posibil să mă răscolească și neglijența cu care a fost tratată această situație pentru că, din ce ne putem da seama, a fost un accident care putea fi prevenit. Localnicii zic că ei i-au tot spus primarului că miroase a gaz, primarul neagă că ar fi primit vreo reclamație pe acest subiect, fie ea scrisă, ori verbală.
Mă gândesc că totuși este bine că s-a activat rapid mecanismul european de protecție civilă, dar nu pot să nu mă întristez cu gândul că au trecut opt ani de la Colectiv și noi încă nu avem un Spital de Mari Arși în România. Și mă gândesc deseori și la faptul că noi avem întotdeauna un comportament reactiv și nu unul proactiv. Mereu trebuie să se întâmple ceva de proporții ca noi să luăm măsuri, iar acesta e un joc destul de periculos. Sunt curios dacă Executivul (sau cineva?) are o hartă a vulnerabilităților din România și mi-ar plăcea să știu de ce nu putem avea o reacție proactivă, sau preventivă, dacă doriți, înspre rezolvarea acestor probleme. Mai presus de toate, eu mă voi încăpățâna, în continuare, să cred că trăim într-o Românie care învață din propriile sale greșeli,
Închei cu o ultimă recomandare. Redacția Buletin de București a analizat zeci de pagini din Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor din Municipiul București și a descoperit că 226 de stații de distribuție GPL și carburanți (motorină și benzină), dintr-un total de 380, prezintă risc de incendiu. Acestea sunt situate de multe ori între blocuri sau pe străzi înguste. Citiți întregul articol aici.
Statisticile la nivelul Capitalei arată rău. Una din patru stații GPL verificate între 2022 şi 2023 este neautorizată. Poate săptămâna viitoare am vești mai bune. Eu am fost Șerban de la Funky și sper că această scrisoare te-a ajutat măcar un pic. Dacă dorești, poți să o distribui mai departe. Îți mulțumesc că m-ai citit. Pe vineri!