suntem oare fericiți?
„Dac-ai știi și tu că banii n-aduc fericirea...”, sau cel puțin așa ne arată ultimele sondaje. Despre fericirea la români, dar și despre bugetul de stat din 2024.
Am pus o întrebare în titlul ediției de astăzi, iar răspunsul simplu care îmi vine în minte este „depinde”. Se poate măsura fericirea? Nu e, cu siguranță, o treabă ușoară, dar în fiecare an sondaje precum Eurostat, sau World Happiness Report încearcă să estimeze cât de fericiți sunt oamenii. Și stai să te gândești de unde ar trebui să înceapă: frecvența smiley face-urilor folosite în conversații? Numărul de îmbrățișări oferite și primite? De câte ori au dat play la melodia Happy a lui Pharrell Williams?
De fapt, majoritatea sondajelor încep prin câteva întrebări ce par simple. Cercetătorii le cer oamenilor să-și evalueze viața pe o scară de la 0 la 10, zero fiind tristețea absolută și zece fiind cele mai fericite vieți cu putință. Aparent, dacă îți evaluezi viața la șapte sau mai mult, ești considerat a fi fericit. Dar ce iese în evidență când se cercetează mai profund rezultatele acestor sondaje? Culturi diferite au idei diferite despre ceea ce înseamnă să prosperi, cu adevărat.
De exemplu, latino-americanii tind să acorde o valoare deosebit de mare emoțiilor pozitive, ca râsul. În mod constant, ei au printre cele mai mari punctaje în sondajele ce măsoară experiențe pozitive cotidiene. Danezii s-au clasat și ei, tot timpul, printre cele mai fericite țări în aceste sondaje. Motivația de acolo stă, de fapt, în faptul că ei au dreptul la îngrijire medicală, educație și o plasă de siguranță în domeniul financiar. Cel puțin jumătate dintre danezi prosperă în ceea ce privește bunăstarea financiară și implicarea comunității.
Dar românii? Ei bine, anul acesta, România se află printre primele 3 cele mai fericite țări membre ale Uniunii Europene, potrivit indexului anual al fericirii făcut de Eurostat. România se află la egalitate cu Polonia, cu scorul 7,1, după Austria care conduce clasamentul satisfacției generale cu 7,9. Potrivit studiului, cei mai fericiți sunt oamenii cu vârste între 16 și 29 de ani, iar hobby-urile sunt unul dintre factorii principali ai stării de bine.
La nivel global, în sondajul World Happiness Report 2023, România se situează pe locul 24, bazat pe o medie a rezultatelor obținute în perioada 2020-2022. Liderul acestui clasament rămâne Finlanda, urmată îndeaproape de Danemarca, Islanda și Israel. România a depășit țări precum Japonia, Estonia, sau Grecia.
Am citit multe opinii despre locul doi pe care România l-a primit în sondajul Eurostat. Nu știu ce să zic, sincer, iar suprapunerea acestui moment cu pubicarea rezultatelor testelor PISA este nefastă. Dar cred că sunt anumite motive (mai degrabă socio-culturale, decât financiare) care îi fac pe români fericiți.
Cultura românească, de exemplu, pune adesea accentul pe relațiile strânse în comunitate și în familie, ceea ce poate contribui la o mai mare satisfacție personală. Poate fi vorba și despre conexiunea cu natura pe care chiar cred că o avem în noi. Weekend-urile la munte ale Bucureștenilor, minivacanțele petrecute la grătare în aer liber, marea pe care o iubim cu toții, cascade, vârfuri montane - natura e frumoasă și cred că majoritatea românilor o apreciază. Nu în ultimul rând, diversitatea culturală și tradițiile bogate atât de diferite de la zonă la zonă pot juca un rol în identitatea pozitivă și în sentimentul de apartenență la comunitate. Pentru unii.
Complicat de spus, dar mi se pare un subiect despre care chiar aș vrea să citesc mai multe opinii, așadar dacă vrei să îți spui și tu părerea, te încurajez să o lași în secțiunea de comentarii a acestei ediții de niuzletăr :)
noutăți din universul funky
De la fericire, trecem la lucruri ușor mai serioase, dar în strânsă legătură cu fericirea pe care o simțim cu toții în portofele. În prezent, putem identifica o problemă importantă în cadrul peisajului ONG din România: multe organizații par să aibă cunoștințe limitate în gestionarea bugetelor și a fondurilor publice. Această lacună reprezintă un obstacol în calea dezvoltării reușite a campaniilor de advocacy și în realizarea unui impact semnificativ în comunitățile locale. Acest aspect devine evident atunci când primim solicitări de sprijin din partea organizațiilor cu resurse reduse și este susținut de observațiile asupra indicatorilor, precum cei din Open Budget Survey, care plasează procesul bugetar românesc la un nivel aproape neglijabil în ceea ce privește participarea.
De aceea, Funky Citizens a lansat proiectul CMTRFB. Adică, Centrul pentru Monitorizarea Transparenței și Responsabilității Fiscal Bugetară. E un soi de hub în care strângem analize, rapoarte și ghiduri ce vă pot ajuta în activitatea voastră de zi cu zi. A început ca un proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021, dar continuă ca o datorie pe care o avem de a oferi mai departe ceea ce și nouă ne-a fost, la un moment dat, dificil să învățăm. Mai multe despre proiect am scris în cea de-a opta ediție a niuzletărului pe care o puteți răsfoi chiar aici.
Așadar, astăzi vă povestesc despre cea mai recentă analiză publicată în cadrul acestui proiect. Este vorba de o analiză de tradiție, deja, în universul Funky: analiza proiectului bugetului de stat. Actuala propunere vine în contextul unui deficit bugetar pe care trebuie gestionat cu rapiditate.
Pentru anul 2024, Guvernul estimează venituri în valoare de 308,75 miliarde lei, cu cheltuieli estimate la 404,8 miliarde lei. Pare că optimismul are și el o componentă bugetară, deoarece Guvernul anticipează venituri cu 12% mai mari decât cele estimate pentru 2023. Credibilitatea bugetară suferă și din cauza modului în care Guvernul a transformat alocările către Fondul de rezervă printr-un mecanism propriu de guvernare.
Nu putem să nu aducem în discuție un subiect sensibil: educația. După ani de neglijare a țintei auto-impuse de 6% din PIB, Guvernul va începe să ignore și ținta auto-impusă de 15% din bugetul general consolidat.
Ți-am stârnit interesul? Citește întreaga analiză apăsând butonul de mai jos :)
recomandarea ediției
Natalia Șeremet scrie lunar un newsletter tare simpatic:
. Dacă te abonezi, promisiunea Nataliei este să primești lunar materiale educative și resurse utile care pot sprijini organizațiile nonprofit mici și mijlocii să își fortifice cunoștințele și să își familiarizeze membrii de echipă cu diversele subiecte sociale de actualitate. Aplaud inițiativa Nataliei și v-o recomand mai departe. Vă puteți abona chiar aici :)De asemenea, preiau întrebarea Buletin de București și vă întreb și eu: voi câți bani dați pe bradul de Crăciun? 4500 de euro vi se pare mult sau puțin? La final de noiembrie, CREART – o instituție din subordinea Primăriei Generale a Capitalei cumpărat prin achiziție directă trei brazi de 3,5 metri, la un preț de peste 13 mii de euro. Vă invit să citiți investigația Buletin de București chiar aici.
Ei bine, nu-mi rămâne decât să închei această ediție de niuzletăr urându-vă lectură plăcută. Dacă ți-a plăcut ce ai citit, nu ezita să trimiți unui prieten, iar eu voi aștepta părerile voastre despre fericirea premiantă a românilor în secțiunea de comentarii. Eu am fost Șerban de la Funky și îți voi scrie și săptămâna viitoare un niuzletăr. Până atunci, o singură întrebare mai am: