un gust amar pe limbă
Mie dezinformarea îmi lasă cel mai amar gust pe limbă. N-am ce face - tot la acest subiect mă întorc. De data asta și cu o mică poveste :)
În 1901, David Hänig prezintă o lucrare care va urma să aibă un impact semnificativ în înțelegerea noastră asupra gustului. Rezultatele cercetărilor sale au contribuit la formarea a ceea ce cunoaștem astăzi sub numele de harta gustului: o reprezentare grafică care împarte limba în zone distincte. Conform acestei hărți, receptorii de pe vârful limbii percep gustul dulce, amărăciunea este detectată la baza limbii, în timp ce senzațiile sărate și acre sunt captate de-a lungul părților laterale.
Deși harta gustului a fost inclusă în manuale și publicații de-a lungul timpului, există o problemă majoră: harta este incorectă. Mai mult decât atât, nu reprezintă cu exactitate descoperirile originale ale lui Hänig. Aceasta este o interpretare eronată comună, o credință larg răspândită, dar în cea mai mare parte incorectă. Astfel, este drept să ne întrebăm: de unde provin astfel de înțelegeri greșite și de ce este atât de ușor să credem ceva care este fals? În realitate, călătoria hărții gustului începe cu studiile lui David Hänig.
În cadrul tezei sale la Universitatea din Leipzig, Hänig a analizat sensibilitățile gustative ale limbii pentru cele patru arome fundamentale: dulce, amar, acru, sărat. Folosind substanțe precum zaharoza pentru dulce, sulfat de chinină pentru amărui, acid clorhidric pentru acru și sare pentru sărat, Hänig a comparat diferențele dintre pragurile de gust ale subiecților săi. Scopul său era să înțeleagă mecanismele fiziologice care stau la baza acestor arome, iar rezultatele sale au indicat că sensibilitatea pentru fiecare gust variază de-a lungul limbii. De exemplu, vârful limbii percepe cel mai bine dulceața, partea din spate simte cel mai intens amărăciunea, iar sărurile și acrii sunt mai bine receptați pe părțile laterale ale limbii. Cu toate acestea, Hänig a subliniat că fiecare senzație poate fi percepută pe întreaga limbă și că variațiile de intensitate în zonele identificate sunt minime.
La fel ca multe alte înțelegeri greșite, harta gustului distorsionează sursa sa originală, iar natura acestei distorsiuni poate varia. Unii chiar se bazează pe dezinformare. În cazul hărții gustului, disertația lui Hänig, scrisă în germană, a contribuit la crearea unui telefon fără fir, distorsionând cercetarea de fiecare dată când a fost comunicată altora. Într-un timp relativ scurt după aceea, ziarele au pretins fals că experimentele lui Hänig arată că dulceața nu poate fi percepută pe partea din spate a limbii. O altă contribuție la răspândirea hărții gustului au fost ilustrațiile inspirate de lucrarea lui Hänig, care au apărut în 1912 într-un articol de ziar. Aceste imagini simplificate au fost preluate de multe ori, adesea fără o evaluare adecvată a meritelor cercetării lui Hänig, și au ajuns să fie incluse în manuale și săli de clasă, prezentate ca adevăruri incontestabile cu privire la modul în care percepem gustul. Cu toate acestea, povestea simplă a hărții gustului completează dorința umană de claritate în interpretarea lumii înconjurătoare - o calitate care nu este întotdeauna prezentă în domeniile complexe ale științei.
De exemplu, chiar numărul de gusturi fundamentale este mai complex decât sugerează munca lui Hänig. Adăugarea gustului umami a fost recunoscută acum ca al cincilea gust de bază, iar existența altor gusturi precum gras, alcalin, metalic și asemănătoare apei este încă subiect de dezbatere. Odată ce auzim o poveste captivantă, schimbarea modului în care percepem acele informații poate deveni dificilă, chiar și atunci când sunt prezentate dovezi noi. Prin urmare, cred că e important să privim cu o oarecare doză de scepticism atunci când întâlnim diagrame convenabile sau anecdote surprinzătoare, deoarece înțelegerile greșite pot lăsa un gust amar în fiecare zonă a limbii noastre.
noutăți din universul funky
Despre dezinformare în toate formele ei, puteți găsi o multitudine de resurse și factcheck-uri pe site-ul Factual. Eu îți prezint un best-of al săptămânii care tocmai ce se încheie în rândurile următoare :)
📍 Analistul Iancu Guda devine țintă a deepfake-urilor după ce un videoclip care îl prezintă recomandând oamenilor să investească bani într-o platformă s-a dovedit a fi fals. Află mai multe detalii aici.
📍 Culmea, persoanele vaccinate cu ARNm nu devin proprietatea celui care are patentul. Un videoclip devenit viral pe Telegram susține contrariul, dar jurnaliștii Factual au demontat și acest mit în acest articol.
📍 Dan Negru nu pare să își aducă aminte cum își freca palmele de emoții (sau de frig?) în fața unei armate de blonde și ne spune pe contul său de Facebook că vara în octombrie e normală. Din păcate pentru el și pentru noi, luna octombrie 2023 se află pe locul 1 în topul celor mai calde luni octombrie din România, din perioada 1961-2023. Totodată, în 2023 a fost înregistrată cea mai târzie zi caniculară din istoria măsurătorilor meteorologice, în data de 21 octombrie 2023. În luna octombrie a acestui an s-au înregistrat și cele mai multe zile cu maxime de peste 25 de grade (zile de vară). Nu, Dan Negru, nu e deloc obișnuit.
Matei & Oana, colegii noștri care se ocupă cu combaterea desinformării au fost la Varșovia pentru a învăța noi tehnici și au fost super-simpatici povestindu-ne în acest videoclip cum a fost la conferința Megaphone 2023. Asta e așa, in case you missed it out :)
în loc de concluzie
Vreme trece, vreme vine. Uneori poate că pare mai complicat decât e, dar la finalul zilei, soarele continuă să apună și Coca-Cola nu își schimbă rețeta. Ce știu sigur este că lupta cu dezinformarea este o luptă care trebuie dusă, deși nu cred că există „până la capăt”. În curând, colegii mei pregătesc un anunț special pe subiectul acesta, așa că ținem aproape.
Până atunci, eu vă invit la teatru weekend-ul acesta: mâine și poimâine are loc premiera spectacolului „(R)Evoluție. Ghid de supraviețuire în secolul XXI” la Teatrul Excelsior. Spectacolul explorează care ar putea fi ultima frontieră pentru homo digitalis. Ce se întâmplă atunci când viața nu ne mai oferă surprize, când devenim colecții de date, ușor de prelucrat și de interpretat de un algoritm, care generează răspunsuri automate? Un viitor deloc improbabil, în care utopică este doar incertitudinea și în care liberul arbitru pare că nu ne mai aparține. Recomaaaaand! Ultimele bilete aici.
Până vinera viitoare, îți urez multă răbdare. Și îți transmit toate cele bune. Eu am fost Șerban de la Funky, iar dacă ceva din acest niuzletăr ți-a făcut cu ochiul, nu ezita să împarți un moment de a-ha! cu un prieten. Sau doi. Trei… :)