un whistleblower și un cioban intră într-un bar
Un început de banc prost. Această ediție de niuzletăr, în schimb, se concentrează pe situația avertizorilor de integritate și își dorește să aducă în prim-plan importanța acestora în România lui 2024.
Salutare,
Mi-ar plăcea să vă povestesc multe despre importanța avertizorilor de integritate, dar asta o vor face pe larg colega mea Laura Burtan, alături de jurnalista Anca Simina la Constanța chiar mâine. Așadar, dacă vezi acest mesaj în zorii dimineții și știi pe cineva din Constanța, îi poți recomanda să petreacă o sâmbătă cel puțin interesantă, înscriindu-se chiar aici.
Nu am știut mult timp că termenul folosit în română pentru whistleblower este avertizor de integritate, dar mi se pare chiar potrivit. Un whistleblower este o persoană care aduce la cunoștința publică sau autorităților informații interne, de obicei confidențiale, despre activități ilegale, fraudă, corupție sau alte comportamente imorale din cadrul unei organizații. Această acțiune este adesea făcută pentru a dezvălui nereguli și a promova transparența și, practic, acești avertizori de integritate joacă deseori un rol crucial în expunerea și prevenirea activităților ilegale și necorespunzătoare.
Cool, nu-i așa? Problema intervine în acele momente în care statul nu reușește să protejeze aceste persoane printr-un cadru legislativ coerent. Sau în momentele în care, lipsindu-ne o cultură a avertizorilor de integritate, cei care au curaj să raporteze sunt văzuți mai degrabă ca o excepție și idealizați ca eroi ai sistemului. Mai mult, am putea spune mai degrabă că există o cultură puternic marcată de traumele trecutului în ceea ce privește raportările. În schimb, există modalități în care fiecare dintre noi, în fiecare zi, poate fi un avertizor de integritate, pentru că asta nu este decât o continuare firească a civismului.
Practic, un avertizor de integritate este un cetățean cu spirit civic care a înțeles că nu raportează doar Porsche-ul parcat pe o trecere de pietoni în București (caz real, întrebați-o pe Laura), ci și neregulile pe care le observă la locul de muncă. Societal vorbind, ei sunt pecepuți într-un aer eroic și legendar, par o minoritate de oameni de un curaj extrem, care se luptă cu sistemul și vor să îi dezgroape secretele cele mai ascunse, însă proiecte precum „Voci libere”, pe care Recorder l-a desfășurat în parteneriat cu Funky Citizens, arată că există un număr ridicat de oameni gata să vorbească atunci când există o nedreptate. A fost un proiect care ne-a arătat că asigurarea unui cadru sigur de discuție poate să aducă la suprafață multe dintre poveștile pe care oamenii le poartă cu ei de la serviciu acasă, sau la cafeaua pe care o beau cu vecinii.
Când vorbim despre cadrul legislativ care protejează avertizorii de integritate, vorbim despre (momentan) două documente: Directiva UE 2019/1937 și Legea nr. 361/2022. Cadrul legislativ actual e bazat pe Directiva UE 2019/1937, despre care Funky Citizens scria aici. Practic, preocuparea pe care o aveam atunci era legată de încercarea legiuitorului de a scoate posibilitatea raportării sub anonimat, ceea ce acţionează, evident, împotriva interesului avertizorului de integritate. Apăruseră, ulterior, tot felul de sugestii care clar nu încurajau whistleblower-ii, de genul prioritizării raportării interne, sau raportarea „anonimă" care trebuia să conţină date de contact. Prima variantă de transpunere a directivei europene a fost o transpunere selectivă, care nu doar că diminua cadrul de protecţie al whistleblower-ului, dar risca să ne bage și în infringement. De aceea, la vremea aceea, Funky Citizens a redactat o scrisoare deschisă adresată deputaților.
Cel mai important, viitoarea lege trebuie să nu încalce un principiu de bază al dreptului UE, și anume faptul că statele membre pot merge dincolo de dispozițiile UE în materie de legiferare, nicidecum în sensul introducerii unei legislații mai laxe. În cazul de față: articolul 25(2) din Directivă interzice ca, prin transpunerea sa în legislația internă a unui stat membru, să se diminueze nivelul de protecție acordat deja unui avertizor printr-o lege națională care există deja în respectivul stat membru.
Și ca să fie și mai clar care e treaba cu avertizorul de integritate, o să folosesc o metaforă plastică promisă în titlu. Eu sunt din Sibiu, din Mărginimea Sibiului chiar. E o zonă unde activitatea principală a oamenilor, de sute de ani, a fost și este oieritul. Am crescut înconjurat de ciobani, de oameni cu povești despre oi și de oameni care știau să cânte la fluier. Fluiere din lemn, vechi, ciobănești, din care cântau fie cu bucurie, fie cu dor. Exista această preconcepție, care nu știu dacă a fost vreodată demonstrată științific, că la auzul fluierului, animalele se simt în siguranță și pasc liniștite. Ciobanii declară că la auzul fluierului oile chiar mănâncă mai bine.
Asta face și un avertizor de integritate. Un whistleblower (see what I did there?). Face ce face ca cei din jurul lui să o ducă mai bine. Și asta cred că ar trebui să fie responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Să facem ceva cât toți să o ducem mai bine, să spunem atunci când vedem o neregulă și să nu ne fie frică. Să ajutăm, inclusiv prin raportare. Să cântăm din fluier atunci când altcineva întrece limita.
ai clipit? uite ce ai ratat.
✨ Deepfake-urile au ajuns mai aproape decât îmi imaginam eu. Un videoclip cu un aparent Adrian Streinu-Cercel circula pe internet, iar, așa cum s-a demonstrat, videoclipul este un deepfake. Citește mai multe chiar aici.
✨ Afirmația lui Marcel Ciolacu conform căreia a majorat pedepsele pentru evaziunea fiscală la TVA este falsă. În realitate, actele normative adoptate de Ciolacu și Ciucă au dus la o reducere a sancțiunilor pentru această infracțiune. Cum s-a întâmplat? Ne spun cercetătorii Factual chiar aici.
✨ Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a explicat că modificarea valorii ecotichetului oferit la achiziţionarea unei maşini electrice s-a raportat şi la cuantumul acordat în alte state membre, Germania eliminând orice fel de bonificaţie, iar Austria oferind cel mult 5.000 de euro. Nu e chiar adevărat ce zice. Click aici să vezi și de ce.
✨ O activistă a fost reținută de poliție pentru că a sugerat, într-un mesaj retoric, că protestatarii ar putea riposta cu cocktailuri Molotov în fața violenței poliției. Mesajul ei era o reacție la o fotografie în care un polițist mascat ținea o armă de calibru mare îndreptată spre protestatari. Citește mai multe pe Buletin de București, dând click chiar aici.
✨ Vă recomand și editorialul lui Cătălin Doscaș despre fuziunea Termoenergetica-ELCEN, caz în care orgoliile primarului Capitalei Nicușor Dan și ministrului Sebastian Burduja pare că depășesc, de fapt, orice fărâmă de interes public. Click aici :)
în loc de concluzie
Vă las cu niște mulțumiri pe care le am de oferit Laurei Burtan care m-a ajutat să înțeleg tot contextul avertizorilor de integritate din Româniaun și cu un articol pe care ni l-a recomandat Elena Calistru. Pentru a începe o conversație importantă despre democrația din 2024, jurnalista Juliet Riddell le-a rugat pe autoarele Margaret Atwood, Elif Shafak, Lola Shoneyin și comedianta Aditi Mittal să-și împărtășească perspectivele despre democrație și relevanța, fragilitatea și valoarea acesteia. Aceasta este cea mai recentă colaborare a Financial Times cu artiști de renume mondial pentru a explora cele mai importante probleme ale timpului nostru.
Vouă vă mulțumesc că ați citit până la capăt și această ediție de niuzletăr și vă dau întâlnire vinerea viitoare la voi în inbox, imediat după ce îmi răspundeți la următoarea întrebare :)